Credincioșii ortodocși celebrează duminică Învierea Domnului, evenimentul central al creștinătății care marchează începutul unei perioade de sărbătoare de trei zile. Ceremonii religioase de amploare sunt organizate atât la Ierusalim, cât și în toate comunitățile creștine globale, conform informațiilor publicate de psnews.ro. Timp de 40 de zile, până la Înălțare, salutul tradițional folosit de credincioși este „Hristos a înviat!”, primind răspunsul „Adevărat a înviat!”.
Praznicul Paștelui este considerat cea mai veche sărbătoare creștină, simbolizând victoria binelui și speranța vieții veșnice oferite prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Etimologic, termenul provine din ebraicul „pesah”, care înseamnă „trecere”, amintind de eliberarea evreilor din robia egipteană. În prezent, Biserica Ortodoxă Română stabilește data Paștelui în funcție de calendarul iulian, în timp ce Crăciunul este fixat conform calendarului gregorian. Excepție fac bisericile ortodoxe din Finlanda și Estonia, care folosesc calendarul gregorian pentru ambele evenimente.
Ritualul religios specific nopții de Înviere debutează în jurul orei 23:00. Momentul culminant are loc la miezul nopții, când preotul iese din lăcașul de cult cu o lumânare aprinsă și lansează îndemnul: „Veniţi de luaţi Lumină!”. Proclamarea Învierii se face în exteriorul bisericii, gestul simbolizând faptul că vestea mântuirii este adresată întregii omeniri. Ulterior, credincioșii înconjoară biserica de trei ori, intonând imnul „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
După terminarea slujbei, care se întinde până spre ora 03:00, preotul binecuvântează coșurile cu alimente aduse de oameni, precum ouă roșii, pască, cozonac sau friptură. Aceasta reprezintă prima masă „de dulce” după cele șapte săptămâni de post. Persoanele care au respectat întregul post se pot împărtăși în timpul liturghiei din noaptea sfântă.
Oul roșu rămâne cel mai cunoscut simbol al acestei sărbători, având rădăcini adânci în tradiția creștină și antichitate. Dacă pentru egipteni oul reprezenta eternitatea, creștinii i-au oferit semnificația renașterii și a sângelui vărsat de Mântuitor pe cruce. O legendă menționată de psnews.ro amintește de Maria Magdalena, care s-ar fi prezentat în fața împăratului Tiberiu cu un ou roșu, oferindu-i vestea Învierii. Descoperirile arheologice din mormintele timpurii confirmă prezența cojilor de ouă la mesele ritualice ale primilor creștini.