Diana Șoșoacă, europarlamentar și președinta partidului S.O.S. România, se află sub anchetă penală și riscă să-și piardă mandatul, după ce Parchetul General a cerut ridicarea imunității sale de către Parchetul European. Ea este acuzată de 11 infracțiuni grave, într-un dosar cu puternic impact politic și mediatic.
Surse judiciare au precizat că dosarul conține 11 capete de acuzare, printre care patru infracțiuni de lipsire ilegală de libertate, patru fapte legate de promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și promovarea în public a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. De asemenea, procurorii o acuză pe Șoșoacă de negarea sau minimalizarea Holocaustului și de ultraj.
Aceste acuzații au generat reacții puternice în mediul politic și în societatea civilă, fiind un caz rar în care un europarlamentar este vizat de o astfel de procedură juridică, care necesită aprobarea instituțiilor europene competente.
Diana Șoșoacă a comentat acuzațiile, susținând că unele dintre ele „nu există în legea penală” și că este vizată pentru opinii legate de libertatea de exprimare și credința religioasă a românilor. „Spune așa: glorificarea excesivă a trecutului și prezentarea poporului român ca victimă a unor inamici externi, precum comuniștii bolșevici care au făcut cele mai mari crime. E una dintre infracțiuni. Nu există în legea penală așa ceva”, a declarat europarlamentara într-un interviu pentru publicația „Adevărul”.
Șoșoacă a mai spus că este acuzată „de promovarea cultului morților”, adică de faptul că aprinde lumânări și dă cu tămâie la cei decedați, ceea ce, în opinia sa, ar echivala cu o condamnare a întregii Biserici Ortodoxe Române, majoritară în România. „Suntem 98% creștini în România. Pentru asta trebuie să fim aruncați în închisoare? Pentru faptul că ne glorificăm trecutul și pentru că suntem mândri de neamul nostru cel românesc?”, a adăugat ea, comparând cazul său cu „un rechizitoriu de anii ’50, când exista experimentul Pitești”.
Declarațiile sale au stârnit reacții diverse, unii considerând că tonul său este unul de apărare politică, în timp ce alții văd în afirmațiile sale o tentativă de victimizare menită să atragă atenția asupra cazului.
Lidera S.O.S. România susține că dosarul are o motivație politică și că autoritățile încearcă să limiteze libertatea de exprimare, pedepsind opiniile care contravin liniei oficiale. „Eu sunt omul care este folosit ca exemplu. Ulterior veți fi dumneavoastră, jurnaliștii, și cei care sunt pe internet”, a avertizat Șoșoacă, subliniind riscurile pe care le-ar putea avea acest caz pentru libertatea presei și a cuvântului liber în România.
În ceea ce privește posibilitatea de a-și pierde mandatul de europarlamentar, Diana Șoșoacă a explicat că acest lucru poate surveni doar în cazul unei hotărâri definitive și dacă există o lege care să permită ridicarea mandatului. Ea a menționat că procedura va dura, întrucât a solicitat intervenție internațională, inclusiv din partea ONU.
Șoșoacă a precizat că toate afirmațiile care i se aduc au fost făcute de la tribuna Parlamentului României și a Parlamentului European, fiind astfel declarații politice protejate de articolul 72, alineatul 2 din Constituția României, și nu pot fi supuse anchetei penale.
În cazul în care Parlamentul European va aproba ridicarea imunității, europarlamentarul va putea fi anchetat penal pentru toate faptele din dosar. Specialiștii în drept constituțional explică că ridicarea imunității nu implică automat pierderea mandatului, însă deschide calea pentru o anchetă penală amănunțită. În situația unei condamnări definitive, mandatul ar putea fi retras.