American Heart Association (AHA) a actualizat recent valorile considerate normale pentru tensiunea arterială, stabilind praguri mai stricte pentru protejarea inimii, creierului și rinichilor. Noile recomandări subliniază importanța prevenirii și tratamentului precoce, deoarece valorile considerate anterior „normale” pot crește riscul unor afecțiuni grave.
Anterior, o tensiune arterială de 120/80 mm Hg era considerată ideală, însă noile ghiduri AHA definesc astfel categoriile:
Normal: 115–119 mm Hg sistolic și 70–79 mm Hg diastolic
Crescută (elevată): 120–129 mm Hg sistolic și sub 80 mm Hg diastolic
Hipertensiune stadiul 1: 130–139 mm Hg sistolic sau 80–89 mm Hg diastolic
Hipertensiune stadiul 2: ≥140/90 mm Hg
„Pragul a fost coborât pentru că studiile arată că și valori considerate anterior „acceptabile” pot afecta în timp vasele de sânge, crescând riscul de infarct, accident vascular cerebral sau demență”, explică dr. Balbir Singh, cardiolog și președinte al departamentului de științe cardiace din cadrul Max Healthcare.
AHA a revizuit aceste limite pe baza unor cercetări care evidențiază impactul hipertensiunii nu doar asupra inimii și rinichilor, ci și asupra creierului. Tensiunea arterială ridicată poate deteriora vasele de sânge fine din creier, accelerând declinul cognitiv și sporind riscul de Alzheimer și alte forme de demență. În plus, hipertensiunea este asociată cu complicații în sarcină, precum preeclampsia.
În ceea ce privește tratamentul, noile ghiduri recomandă intervenția în funcție de valorile tensiunii:
130–139 mm Hg: se recomandă inițial modificarea stilului de viață – dietă echilibrată, activitate fizică și reducerea stresului. Dacă tensiunea nu scade, se introduce tratamentul medicamentos.
≥140/90 mm Hg: tratamentul medicamentos trebuie început imediat, de obicei cu două medicamente combinate, pentru un control mai rapid și eficient.
„Scopul este să prevenim crizele cardiace la pacienții vulnerabili și să reducem povara bolilor cardiovasculare încă din fazele incipiente”, subliniază dr. Singh.
Pentru o evaluare completă, AHA recomandă și o serie de analize suplimentare care pot evidenția efectele hipertensiunii asupra altor organe, în special la pacienții cu hipertensiune stadiul 2, diabet sau apnee în somn. Acestea includ teste de funcție hepatică și renală (LFT, KFT), uricemie și glicemie, raport albumină/creatinină și raport aldosteron/renină.
Un element esențial în noile recomandări este aportul de potasiu, mineral care ajută la reglarea tensiunii arteriale. Alimente precum bananele, cartofii, fasolea și spanacul sunt recomandate, însă pacienții cu afecțiuni renale trebuie să evite suplimentele de potasiu fără recomandarea medicului.
Pe lângă tratamentul medicamentos, specialiștii insistă pe modificările stilului de viață, care includ:
Limitarea consumului de sare la maximum 2.300 mg pe zi, ideal sub 1.500 mg;
Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool (maxim două băuturi pe zi pentru bărbați și una pentru femei);
Practicarea regulată a exercițiilor fizice, cel puțin 150 de minute pe săptămână;
Adoptarea dietei DASH, bogată în fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, pește și leguminoase;
Controlul stresului prin yoga, respirație profundă sau meditație.
România se numără printre țările europene cu cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare, iar predispoziția genetică la infarct la vârste tinere crește riscul. „Pentru noi, mesajul este clar: nu așteptați să apară simptomele. Măsurați tensiunea acasă, mergeți la controale regulate și adoptați măsuri preventive chiar dacă vă simțiți bine”, avertizează dr. Balbir Singh.