Contextul geopolitic tensionat și incertitudinea economică i-au determinat pe cetățenii români să adopte un comportament de consum mult mai prudent. Potrivit unei analize publicate de Observator News, 77% dintre români au ales să reducă cheltuielile care nu sunt stringente, în timp ce 57% au decis să amâne achizițiile importante din cauza scumpirilor constante.
Presiunea financiară este resimțită la nivelul întregii țări, datele sondajului arătând că jumătate dintre respondenți își pot acoperi doar nevoile de bază cu veniturile lunare actuale. „Forţaţi fiind, a trebuit să ne reevaluăm situaţia financiară curentă. Să facem diferenţa dintre a cumpăra că avem o nevoie sau a cumpăra pentru că aşa ne dorim”, a explicat analistul economic Claudiu Trandafir.
Evoluția negativă a consumului este vizibilă deja de șapte luni, înregistrând în luna februarie o diminuare de 6,2%. Această tendință este pusă pe seama scăderii puterii de cumpărare, în condițiile în care salariile nu au ținut pasul cu prețurile. „O reacţie la ceea ce se întâmplă. Dacă ne uităm la evoluţia venitului real, acesta a scăzut. Şi anul trecut am avut o inflaţie ridicată, anul ăsta e de asemenea ridicată. Iar ce vedem acum, o inflaţie de 10% şi creşterea salariului net puţin peste 3%, deci o pierdere de putere de cumpărare semnificativă”, a declarat Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România.
Pentru a-și putea achita facturile și cumpărăturile curente, peste 25% dintre români se bazează pe soluții de creditare, precum cardurile de credit sau descoperitul de cont (overdraft). În acest sens, Claudiu Trandafir avertizează asupra riscurilor: „Ar trebui să fim atenţi la felul în care ne gestionăm datoriile curente. Să se uite la care sunt costurile pe care le au, atfel încât să nu rişte să adauge nişte costuri suplimentare, prin dobânzi”.
Pe lângă renunțarea la produsele neesențiale și orientarea către promoții, românii au redus drastic și consumul de servicii. Conform estimărilor economiștilor, acest trend de ajustare a cheltuielilor va rămâne constant pe tot parcursul anului curent. „În ianuarie şi februarie chiar a fost o accelerare a scăderii. Dacă ne uităm pe partea de servicii către populaţie, scăderea e şi mai mare decât a consumului de bunuri”, a mai precizat Adrian Codîrlaşu pentru sursa citată.