Sărbătoarea Floriilor aduce momente de celebrare pentru un număr impresionant de români care poartă nume de flori sau derivate ale acestora. Conform datelor centrale analizate de România TV, Florin este cel mai frecvent nume întâlnit în rândul bărbaților, fiind purtat de peste 334.000 de persoane. Acesta este urmat în clasament de Viorel, cu aproximativ 147.000 de reprezentanți, și de Florian, nume purtat de peste 54.000 de români.
Statistica oficială evidențiază și alte prenume masculine derivate, precum Florea (aproape 30.000), Florentin (peste 25.000) și Florinel (circa 14.000). De asemenea, există cetățeni care poartă nume florale mai rar întâlnite, cum ar fi Trandafir (2.418), Bujor (1.554), Floricel (924), Margarit (695) sau Crin (214).
În cazul femeilor, Viorica ocupă prima poziție, cu peste 146.000 de persoane care își serbează onomastica în această zi. Clasamentul este completat de Florentina, cu circa 128.000 de persoane, Florica (peste 92.000), Floarea (peste 87.000) și Florina (aproape 80.000). Registrele de evidență a populației includ și variante feminine mai deosebite, printre care se numără Garofița (2.872), Iris (2.296), Anemona (878), Micșunica (646), Romanița (543), Panseluța (444) și Crizantema (353).
Lista extinsă a celor sărbătoriți de Florii cuprinde o varietate de nume precum: Anemona, Brândușa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruț, Codruța, Crăița, Crenguța, Crina, Crinuța, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florența, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofița, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurențiu, Laurian, Lauriana, Mălina, Margareta, Micșunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluța, Romanița, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila sau Zambilica.
Fiecare dintre aceste nume poartă o încărcătură simbolică aparte. De exemplu, Brândușa este asociată cu dragostea și pasiunea, fiind atribuită persoanelor curajoase și dedicate. Margareta, derivat din latinescul pentru „perlă”, simbolizează puritatea, în timp ce Mălina are rădăcini românești, provenind de la arbustul cu flori albe decorativ.
Numele inspirate de laur, precum Laura, Laurențiu, Laur sau Laurian, trimit către simbolul victoriei din Antichitate, când coroanele din aceste frunze decorau capetele învingătorilor. Din aceeași sferă a succesului provine și termenul „laureat”.
O simbolistică bogată se regăsește și în numele Iris, care în mitologia greacă reprezenta mesagerul zeilor și curcubeul, element de legătură între divinitate și oameni. Tot din mitologie provine și legenda numelor Narcis și Narcisa; se spune că tânărul Narcis s-a transformat în floarea care îi poartă numele după ce s-a stins din viață admirându-și propria reflexie.
Anemona are, de asemenea, origini grecești, fiind asociată cu o nimfă transformată în floare sau cu „lacrimile Afroditei”. Această plantă, care înflorește în perioada pascală, este denumită popular și „floarea Paștelui”. În ceea ce privește numele Codrin, Codrina, Codruț sau Codruța, acestea derivă din termenul latin „quodrum” și subliniază o legătură strânsă cu mediul natural, sugerând echilibru și liniștea pădurii.