Dezbaterea succesiunii rămâne un subiect de actualitate în 2026, procesul fiind esențial pentru transferul patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi legali sau testamentari. Conform legislației în vigoare, procedura se desfășoară de regulă la un notar public, care are rolul de a verifica documentele, de a identifica succesibilii și de a stabili cotele ce revin fiecăruia.
Prima etapă a procesului este deschiderea moștenirii, care are loc în momentul decesului. Ulterior, urmează devoluțiunea succesorală, adică transmiterea bunurilor, care devine definitivă doar dacă moștenitorii acceptă succesiunea. Potrivit Codului Civil, moștenitorii au la dispoziție un an de la data decesului pentru a-și exercita dreptul de opțiune succesorală. Dacă nu se manifestă nicio intenție în acest interval, se consideră că moștenirea a fost acceptată tacit.
În ceea ce privește distribuirea averii, soțul supraviețuitor primește o cotă de un sfert (25%), în timp ce copiii împart restul de trei sferturi (75%) în mod egal. „Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase” și „în concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire”, se arată în art. 975 din Codul Civil, citat de E-juridic.
Costurile procedurii includ onorariul notarului, taxele de carte funciară și impozitul către stat. Dacă succesiunea este finalizată în termen de doi ani de la deces, moștenitorii sunt scutiți de plata impozitului de 1% din valoarea bunurilor. Pentru un apartament evaluat la 100.000 de euro, taxa succesorală la notar este de aproximativ 6.000 de lei, la care se adaugă circa 800 de lei pentru înscrierea în cartea funciară.
O problemă importantă vizează datoriile defunctului. Moștenitorii pot accepta succesiunea sub beneficiu de inventar, caz în care vor răspunde pentru datorii doar în limita valorii bunurilor moștenite. De exemplu, dacă se moștenește un imobil de 100.000 de lei, dar datoriile sunt de 150.000 de lei, plata se va face doar până la concurența sumei de 100.000 de lei.
Există și situații de nedemitate succesorală. Sunt excluși de la moștenire cei care au încercat să ucidă defunctul, cei care au făcut acuzații calomnioase grave împotriva acestuia sau moștenitorii majori care nu au denunțat uciderea defunctului de către o altă persoană.
Pentru demararea procedurii, sunt necesare acte de identitate, certificatul de deces în original, certificate de naștere și căsătorie, actele de proprietate ale bunurilor și, dacă este cazul, testamentul. În situații complexe, pot fi solicitate certificate de atestare fiscală sau extrase de cont.