Obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă, coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice, au fost repatriate marți în România, după ce fuseseră furate în urmă cu mai bine de un an dintr-o instituție muzeală din Olanda. Operațiunea de transport s-a desfășurat sub măsuri de securitate stricte, bunurile fiind aduse cu o aeronavă pusă la dispoziție de partenerii olandezi.
Artefactele au fost transportate în vitrine securizate cu geam antiglonț și preluate de la Aeroportul Otopeni de luptătorii Batalionului 9 al Jandarmeriei Române. Escorta oficială către Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a fost asigurată de echipaje dotate cu echipament antiterorist complet, inclusiv armament de calibru 7,62 mm și pistoale de 9 mm, conform normelor NATO.
Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, a explicat complexitatea misiunii, menționând că acest succes este rezultatul colaborării dintre autoritățile judiciare române și cele din Olanda. Potrivit portalului wowbiz.ro, reprezentantul instituției a declarat: „Misiunea Jandarmeriei începe în momentul în care aceste bunuri de o valoare inestimabilă și cu o semnificație aparte pentru patrimoniul nostru cultural vor fi aduse în țară. Însă este important de spus că acest rezultat spectaculos aparține polițiștilor români, procurorilor români și partenerilor noștri olandezi”.
Tezaurul fusese sustras pe 25 ianuarie 2025 de la Muzeul Drents, unde autorii jafului au folosit explozibili pentru a pătrunde în incintă și au distrus vitrinele de expunere. Recuperarea pieselor a fost posibilă în urma unei operațiuni sub acoperire, în cadrul căreia ofițerii au pretins că sunt cumpărători și au oferit suma de 400.000 de euro unuia dintre suspecți. În acest caz, trei persoane sunt în prezent judecate.
La sediul MNIR din București a avut loc o prezentare oficială a obiectelor recuperate, moment în care lada securizată a fost deschisă în prezența directorului Cornel Ilie și a oficialilor muzeului olandez.
În cadrul evenimentului, Ciprian Ștefan, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, a tras un semnal de alarmă privind necesitatea unor fonduri europene mai consistente pentru infrastructura culturală și a subliniat deficitul de tineri specialiști în domeniu. „Avem de-a face cu creșterea vârstei specialiștilor din sectorul muzeal. Discutăm cu colegii din NEMO și nu știm ce soluții să găsim. Avem nevoie de o generație tânără care să ducă mai departe ceea ce înseamnă moștenirea culturală a fiecărei țări”, a punctat acesta.
Acesta a mai adăugat că patrimoniul trebuie administrat cu responsabilitate pentru generațiile viitoare: „Patrimoniul nu e al nostru. Noi vremelnic îl administrăm. Este moștenirea dumneavoastră și, peste ani de zile, nepoții și strănepoții noștri trebuie să vadă acest minunat obiect”.