Săptămâna Mare, cunoscută în tradiția ortodoxă și sub numele de Săptămâna Patimilor, marchează ultima etapă a Postului Paștelui, fiind o perioadă în care credincioșii se concentrează pe purificarea sufletului și organizarea gospodăriei pentru marea sărbătoare a Învierii. Conform publicației Ziar Obiectiv, aceste zile sunt dedicate rugăciunii, spovedaniei și participării la Denii, slujbele de seară care evocă ultimele momente din viața lui Iisus Hristos.
În planul activităților casnice, rânduiala străveche impune limite clare: muncile agricole sunt permise doar până miercuri. Din ziua de joi, bărbații încetează lucrul la câmp și rămân în curte pentru a-și ajuta familiile la treburile rămase. O legendă populară evocată de sursa citată face referire la Joimărița, o entitate despre care se spunea că îi pedepsește pe cei leneși care nu au reușit să termine torsul sau reparațiile gospodărești până în Joia Mare.
O altă credință adânc înrădăcinată în sate presupune că în noaptea dinaintea Joii Mari spiritele strămoșilor părăsesc mormintele și se întorc la vechile lor case. Pentru a le oferi căldură și lumină, oamenii aprind în curți și cimitire focuri ritualice folosind esențe de lemn specifice. Aceeași zi de joi reprezintă momentul ultimei pomeniri a celor trecuți în neființă înainte de Paște, când la biserică se duc pentru sfințit colaci, fructe, vin și, în unele sate, colivă.
Tradiția interzice cu strictețe coacerea produselor simbolice, precum pasca și cozonacii, în cursul Vinerii Mari, aceste activități fiind programate obligatoriu pentru ziua de joi. Vinerea Mare, denumită și Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de doliu profund în care se ține post negru, fiind amintit momentul răstignirii Mântuitorului.
Superstițiile locale menționate de Ziar Obiectiv spun că scăldatul în ape curgătoare sau fuga prin rouă înainte de răsărit, în Vinerea Mare, aduc sănătate pentru întreg anul. Seara, în centrul atenției se află slujba Prohodului, moment în care credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf și participă la procesiunea de înconjurarare a lăcașului de cult.
Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor retușuri culinare, vopsirii ouălor și pregătirii hainelor de sărbătoare. În noaptea dintre sâmbătă și duminică, întreaga comunitate se reunește la biserică pentru a primi Lumina Sfântă și Paștele sfințit, urmate de masa tradițională în familie, unde se ciocnesc ouăle roșii.