Creștinii ortodocși din România celebrează pe data de 6 ianuarie Botezul Domnului, sărbătoare cunoscută sub numele de Epifania. Această zi amintește de momentul în care Iisus Hristos a primit botezul în apele Iordanului de la Sfântul Ioan Botezătorul, fiind o dată marcată de numeroase ritualuri și credințe populare menite să aducă prosperitate și protecție.
Cea mai importantă tradiție a zilei este sfințirea mare a apei. Preoții oficiază slujbe speciale la biserici sau pe malul unor ape curgătoare, unde, conform obiceiului, aruncă o cruce în apă. Tinerii curajoși se întrec pentru a recupera obiectul sacru din apa rece, crezându-se că cel care ajunge primul la mal va fi binecuvântat cu sănătate și noroc pe tot parcursul anului.
Conform informațiilor publicate de sursa citată, Agheasma Mare este păstrată cu sfințenie în casele românilor. Aceasta este utilizată pentru binecuvântarea locuinței, a animalelor și a gospodăriei, având rolul de a îndepărta energiile negative. De asemenea, tradiția îndeamnă credincioșii să consume o cantitate mică de apă sfințită pe nemâncate în primele zile după sărbătoare.
În planul superstițiilor, fetele nemăritate apelează la un ritual specific pentru a-și afla ursitul. Se spune că un fir de busuioc sfințit așezat sub pernă în noaptea de ajun le poate aduce în vis chipul viitorului soț. Totodată, masa de Bobotează include obligatoriu preparate din pește, simbol al regenerării, care sunt adesea împărțite cu apropiații.
Pentru a nu alunga norocul, bătrânii satelor recomandă respectarea unor interdicții stricte. Pe 6 ianuarie este interzisă spălarea rufelor, deoarece se consideră că toate apele sunt sfințite și trebuie să rămână curate. De asemenea, certurile și conflictele casnice trebuie evitate pentru a menține armonia în familie pe parcursul întregului an 2026.