Sărbătoarea Floriilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, este unul dintre cele mai importante evenimente din calendarul creștin-ortodox. În anul 2026, conform jurnaliștilor de la Stirile ProTV, Floriile vor fi celebrate pe data de 5 aprilie, cu exact o săptămână înainte de Paște, care pică pe 12 aprilie.
Această duminică specială deschide Săptămâna Mare sau a Patimilor, interval în care credincioșii comemorează ultimele zile ale Mântuitorului. Semnificația religioasă a zilei este completată de gestul simbolic al mulțimii de acum două milenii, care L-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic, recunoscându-L ca Mesia. În prezent, în bisericile din România, locul palmierilor a fost luat de ramurile de salcie, care sunt sfințite și oferite credincioșilor pentru protecția căminului.
Salcia sfințită în ziua de Florii este considerată un simbol al renașterii și al puterii vieții asupra morții. Tradiția populară recomandă ca aceste crenguțe să fie păstrate lângă icoane, la ferestre sau la porți, fiind corelate cu fertilitatea grădinilor și protecția împotriva fenomenelor meteorologice extreme sau a suferințelor trupești. Potrivit datelor publicate de Crestinortodox.ro, în anumite regiuni, ramurile sunt depuse și la mormintele membrilor familiei.
Pe lângă latura spirituală, Floriile aduc și o relaxare a postului. Fiind o sărbătoare a bucuriei, Biserica oferă dezlegare la pește. Gospodinele pregătesc diverse specialități, de la pește la cuptor sau la grătar, până la celebra ciorbă de pește sau salată de icre, acestea fiind singurele alimente de origine animală permise în această zi aspră de post.
Statisticile arată că peste 1,5 milioane de români își aniversează onomastica de Florii, purtând nume inspirate din lumea vegetală. Obiceiurile arhaice includ și o serie de interdicții: se spune că nu este bine să te speli pe cap fără apă sfințită, pentru a evita albirea prematură, și nici să lucrezi sau să plantezi flori, pentru a nu atrage ghinionul.
Pentru a înțelege de ce calendarul variază în fiecare an, sursa citată precizează că data Floriilor depinde direct de cea a Paștelui. Calculul se realizează conform regulilor stabilite la Sinodul de la Niceea din 325, ținând cont de prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară (21 martie). Portalul Doxologia.ro explică faptul că, dacă luna plină coincide cu o duminică, Paștele se mută în duminica următoare.
În biserici, în această zi se rostește o rugăciune specifică: „Domnului să ne rugăm, Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi; Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea şi prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii, luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I‑a prevestit învierea, Însuţi, Stăpâne, păzeşte‑ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte‑prăznuire. Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi‑au strigat Ţie: osana, apără‑ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună eşti binecuvântat, cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.