În încercarea de a asigura copiilor un loc în unitățile de învățământ considerate de elită, mulți părinți apelează la diverse tactici care ajung să perturbe procesul de înscriere și să supraaglomereze clasele. Conform unei analize publicate de playtech.ro, una dintre cele mai frecvente metode este obținerea vizei de flotant. Această strategie presupune stabilirea unui domiciliu temporar într-o zonă arondată unei școli bine cotate, deși, în realitate, mutarea este adesea una formală, fără ca familia să locuiască efectiv la adresa respectivă.
O altă metodă semnalată implică obținerea certificatelor pentru cerințe educaționale speciale (CES). Aceste documente, menite să sprijine integrarea elevilor cu dificultăți reale, oferă beneficii precum timp suplimentar la examene sau facilități la admitere. Totuși, există suspiciuni majore că unele dintre aceste certificate sunt solicitate fără o justificare medicală sau pedagogică reală, doar pentru a câștiga un avantaj competitiv.
Fenomenul include și utilizarea declarațiilor de apartenență la o anumită etnie, scopul fiind ocuparea locurilor speciale rezervate în licee. Aceste practici ridică semne de întrebare asupra eticii și corectitudinii procesului de selecție, afectând distribuția echitabilă a elevilor în sistemul de stat.
Consecințele acestor acțiuni sunt vizibile imediat prin supraaglomerarea școlilor de top, în timp ce alte instituții rămân cu un număr redus de elevi. Dincolo de infrastructura tensionată, aceste „scurtături” îi dezavantajează pe elevii care urmează procedura standard, generând sentimente de frustrare și subminând încrederea publică în sistemul de educație. Deși dorința părinților de a oferi un viitor mai bun copiilor este de înțeles, presiunea pusă asupra mecanismelor de înscriere tinde să adâncească dezechilibrele deja existente în învățământul românesc.