Se împlinesc 20 de ani de când Patriarhul Teoctist a stabilit amplasamentul Catedralei Naționale pe un teren de 110.000 de metri pătrați la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor din București. Proiectul, a cărui idee datează de peste 140 de ani, a ajuns la un cost de 270 de milioane de euro și, deși construcția nu este finalizată, sfințirea este programată pentru luna octombrie a acestui an, pentru a marca 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.
Locul de pe Dealul Arsenalului nu a fost ales întâmplător, fiind considerat un act de reparație morală pentru cele cinci biserici demolate sau strămutate în timpul regimului comunist pentru a face loc Casei Poporului. Ideea unui astfel de edificiu este însă mult mai veche, fiind dorită încă de Regele Carol I ca un simbol al independenței de stat a României.
„Este un simbol al demnității și spiritualității românești. O catedrală care a fost dorită de marii scriitori ai neamului nostru, Mihai Eminescu, Ioan Slavici. Este și un simbol al unității noastre ca popor, ca neam”, a explicat Adrian Agachi, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
Pașii concreți pentru ridicarea lăcașului de cult au început în 2006, când Camera Deputaților a predat terenul către Patriarhia Română. Un an mai târziu, în 2007, Patriarhul Daniel a sfințit locul și a pus piatra de temelie a noii catedrale, care are ca ocrotitor pe Sfântul Andrei. „Acest moment este unul foarte sfânt și solemn. Catedrala aceasta, pe care o putem numi catedrala națională, a început astăzi să fie construită prin această piatră de temelie sfințită”, a declarat la acel moment Patriarhul Daniel.
Construcția efectivă a demarat după obținerea autorizației în 2010, cu un cost estimat inițial la 100 de milioane de euro, sumă ce urma să fie acoperită din fonduri proprii și donații. Printre primii donatori s-a numărat Papa Ioan Paul al II-lea, cu 200.000 de dolari. În 2011, Guvernul a contribuit cu 10 milioane de lei, sume similare venind și din partea Primăriei Capitalei.
Proiectul are dimensiuni monumentale: o clădire de 120 de metri înălțime, 120 de metri lungime și 70 de metri lățime, proiectată să reziste la un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter. Interiorul, cu o capacitate de 5.000 de persoane, este prevăzut cu 8 lifturi, 392 de ferestre și 28 de uși din bronz.
Pictura interioară, realizată în tehnica mozaicului, este coordonată de pictorul Daniel Codrescu și se va întinde pe o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați. „Pentru noi este o onoare și o mare bucurie să participăm la această lucrare”, a afirmat artistul.
Lucrările au avansat constant: în 2013 a fost turnată fundația, iar în 2016, Patriarhul Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața catedralei. În același an, la Innsbruck, în Austria, a fost turnat cel mai mare dintre cele șase clopote, cântărind peste 25 de tone, considerat cel mai mare clopot în mișcare din lume. Toate clopotele au fost montate în 2018, la o înălțime de 60 de metri.
Aproape 200 de artiști lucrează în atelierul de mozaic, folosind săptămânal sute de kilograme de tessere (piese de mozaic) aduse din Veneția. „Pe un metru pătrat intră aproximativ 16 kilograme de mozaic. Momentan lucrez la o bucată din veșmântul Mântuitorului care reprezintă partea pieptului, exact inima Mântuitorului, ceea ce îmi aduce mare bucurie, pentru că lucrez în mod conștient – nu este doar un act de a munci propriu-zis, ci este o rugăciune pur și simplu pentru mine”, a mărturisit Daniel Codrescu.
La finalul anului 2018, altarul a fost finalizat și sfințit. În mai 2019, cu ocazia vizitei sale în România, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, moment în care publicul larg a putut vedea pentru prima dată amploarea construcției.
În 2021, edificiul a intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai mare iconostas din lumea ortodoxă, cu o lățime de 23 de metri și o înălțime de 17 metri, fără a include crucea. „Ieri am aflat și noi că e considerat cel mai mare iconostas din lumea ortodoxă”, a declarat pictorul Daniel Codrescu.
În primăvara acestui an, crucea de 7 tone a fost montată pe turla principală, la o înălțime de 130 de metri. Deși se lucrează continuu, finalizarea completă a lucrărilor nu este iminentă. Întrebat dacă totul va fi gata până la sfințirea din 26 octombrie, preotul Nicolae Crângășu a răspuns tranșant: „Nici vorbă, nici vorbă”.
Cu toate acestea, data sfințirii a fost stabilită pentru a coincide cu aniversarea a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române. Costurile totale ale proiectului au ajuns până în prezent la 270 de milioane de euro.
„Cel mai mult îmi place faptul că există catedrala asta și că putem să ne rugăm în aceeași limbă atâția oameni. E un sentiment copleșitor să auzi Crezul în 2.000 de glasuri, într-o catedrală, în limba română”, a concluzionat pictorul Daniel Codrescu.