Veste uriașă pentru toți credincioșii! Zilele în care ai voie să mănânci „de dulce” miercurea și vinerea: Ce apare în calendarul ortodox!

În calendarul bizantin, „zilele de harți” reprezintă acele intervale specifice în care regulile stricte de postire sunt suspendate, permițând credincioșilor un regim alimentar complet. Aceste perioade au o încărcătură liturgică aparte și sunt distribuite pe parcursul întregului an bisericesc pentru a marca mari bucurii spirituale.

Conform tradiției ortodoxe, zilele de miercuri și vineri sunt, în mod normal, dedicate postului, amintind de vândul și răstignirea Mântuitorului. Totuși, în zilele însemnate cu „harți”, această rânduială este întreruptă, fiind permis consumul alimentelor de origine animală, precum carnea, ouăle și produsele lactate.

Zilele de harți sunt structurate în jurul evenimentelor fundamentale ale creștinismului:

• Intervalul dintre Nașterea Domnului (Crăciun) și Botezul Domnului (Bobotează);
• Săptămâna Luminată, imediat după Învierea Domnului;
• Săptămâna care succedă sărbătoarea Rusaliilor;
• Prima săptămână din perioada Triodului, cea care precede începutul Postului Mare.

Semnificația acestor dezlegări este dublă. Pe de o parte, reflectă jubilarea provocată de marile praznice, Biserica considerând că exuberanța spirituală trebuie însoțită de un confort fizic simbolic. Pe de altă parte, conform Basilica.ro, aceste momente servesc drept pregătire psihologică și fizică. De exemplu, dezlegarea totală din prima săptămână a Triodului are rolul de a-i fortifica pe credincioși înainte de rigorile aspre ale celui mai lung post din an.

Din punct de vedere alimentar, în zilele de harți se mănâncă „de dulce”. Nu există restricții privind gătirea cu ulei sau tipul de carne consumat, fiind permise laptele, brânza, untul sau iaurtul. Totuși, teologii îndeamnă la cumpătare, subliniind că suspendarea postului nu trebuie să devină un motiv de exces, ci o formă de echilibru și bucurie controlată.

În ceea ce privește calendarul administrativ al Bisericii, Praznicele Împărătești sunt cele mai importante celebrări, comemorând evenimente din viața Mântuitorului sau a Maicii Domnului. Acestea sunt notate în calendar cu o cruce roșie înconjurată de un cerc sau paranteze.

Ierarhia sărbătorilor se împarte astfel:

• Sărbători mari: Praznicele Împărătești și ale sfinților cu o importanță deosebită (cruce roșie cu cerc/paranteze);
• Sărbători cu priveghere și polileu (cruce roșie sau neagră cu o singură paranteză);
• Sărbători ale sfinților fără priveghere (cruce simplă);
• Sfinți cu o relevanță locală (cruce neagră).

Pentru anul 2026, perioadele principale de post sunt:

• Postul Sfintelor Paști: 23 februarie – 11 aprilie;
• Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: 8 – 28 iunie;
• Postul Adormirii Maicii Domnului: 1 – 14 august;
• Postul Nașterii Domnului: 14 noiembrie – 24 decembrie.

În ceea ce privește evenimentele de familie, rânduiala interzice organizarea nunților în toate perioadele de post, în zilele Praznicelor Împărătești (și în ajunul lor), în Săptămâna Luminată, în săptămâna lăsatului sec de carne (15-21 februarie 2026) și în intervalul dintre Crăciun și Bobotează.

Tradiția creștină include și rostirea unor rugăciuni la masă. De pildă, după masa de prânz se rostește: „Mulţumim Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, că ne-ai săturat pe noi de bunătăţile Tale cele pământeşti. Nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta împărăţie, ci, precum în mijlocul ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pace, dându-le lor, vino şi la noi şi ne mântuieşte. Amin.” Potrivit arhiepiscopiaramnicului.ro, rugăciunile diferă în funcție de momentul zilei, accentuând recunoștința pentru hrană.

Informații preluate din articolul publicat de Libertatea.