Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează asupra posibilității unui fenomen meteorologic rar, cunoscut ca „încălzire stratosferică bruscă” (SSW), care ar putea avea loc la finalul lunii noiembrie. Evenimentul este legat de o slăbire a vortexului polar, ceea ce ar putea duce la deplasarea maselor de aer rece spre latitudini mai joase, inclusiv spre Europa.
Vortexul polar este o componentă esențială a sistemului climatic din emisfera nordică. ANM îl descrie ca fiind „o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pământului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de «vortex» se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor”, se arată într-o postare pe Facebook a instituției.
Atunci când acest sistem se destabilizează, consecințele pot fi resimțite la nivelul vremii din zonele temperate. „Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate, determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa)”, precizează ANM.
Prognozele actuale indică o tendință clară de slăbire a vortexului în ultima parte a lunii. „Se va înregistra o slăbire evidentă în ultima decadă, în special în jurul datei de 26 noiembrie, când componenta zonală a vânturilor de vest ar putea scădea spre 0 m/s. Acest lucru presupune un început de încălzire stratosferică și o degradare a vortexului stratosferic”, mai explică meteorologii.
O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare majoră a circulației atmosferice, declanșată de unde de energie care urcă în stratosferă. „Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează”, conform ANM.
Modelele de prognoză indică deja posibilele efecte ale acestui fenomen. „În 26 noiembrie, modelul global GFS indică o anomalie de temperatură pozitivă de peste 20…30 de grade chiar deasupra zonei arctice și temperaturi mai scăzute decât normal deasupra Siberiei (anomalii negative de 15…20 de grade). În consecință, centrul vortexului este centrat deasupra Siberiei (temperaturi de –75 de grade) și temperaturi mai ridicate deasupra zonei Arctice (–45 de grade)”, se arată în informarea autorității.
Cu toate acestea, specialiștii subliniază că efectele la sol nu sunt imediate și pot fi influențate de alți factori. „Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1–3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici”, se mai detaliază în postarea ANM.